The TOXIC project is expansive in scope and strikingly relevant. Through large-scale compositions rendered in subtle black-and-white tones, an entire narrative unfolds, bringing together the female body and the uncanny dimension of the contemporary world. In these end-of-the-world images, where material decomposition is dominated by the light of the human body, nothing is left aside, even as we drift through a rain of details. It may also suggest a new beginning of life—after everything, beyond everything. We have not seen anything like this before, yet we are drawn without fear to this artistic and philosophical proposition
Proiectul TOXIC este de amploare și de o zdrobitoare actualitate. În cadre de amploare, în subtile tonuri alb-negru, ni se relevă o întreagă narațiune ce pune alături corpul feminin și partea stranie a lumii contemporane. În aceste imagini de sfârșit de lume, în care descompunerea materială este dominată de lumina corpului uman, nimic nu este lăsat de o parte, deși plutim într-o ploaie de detalii. Poate fi și un reînceput de viață, de după orice, dincolo de orice. Nu am mai văzut așa ceva dar suntem atrași fără de teamă de această propunere artistică și filosofică.
